Și de ți-aș fi țigara pe care o fumezi,
pe care o aprinzi atunci când te stresezi.
Pe care o fumezi ușor, ușor pe scară,
la care te gândești pentru a mia oară…
La care-i renunța, dar știi că n-o poți face,
căci... iubirea ei te satisface.
Ți-aș arăta o iubire frumoasă și tăcută,
ce n-a îndrăznit să fie vreodată cunoscută.
Dar multe sentimente se fac încet doar
scrum
Iubirea mea se duce cu fiecare fum…
Și îți ating cu patos buzele tale moi
Într-un sărut nebun când plouă peste noi
Și plouă tot mai tare, dar încă nu te-ai prins
Că în tot timpul ăsta, țigara ta s-a stins…